—E tot ce pot sa iti ofer, mi-a soptit sarutul pe obraz.
Cuvinte care mi-au ramas intiparite in suflet, ca o sentinta cuprinsa de speranta naiva.
Iar privirea mea, pe cat de inundata de gasirea iubirii mult pierdute, pe atat de disperata in fata neputintei sortii, tremura in fata ta.
Tu imi scapai printre degete ca visele printre acele ceasului.
Cu dorinta de a uita un trecut prea apropiat si dureros, am alergat dupa tine si dupa vise.
Am alergat zile. Luni. Ani. Cand credeam ca te am, scapai iar. Dar in fata ochilor mei nu se afla decat acel chip suav care mi-a permis sa simt iar.
Anii au trecut. Am scris pagini. Dar am si rupt.
Ti-am conturat chipul din astre. Dar am si vazut rame crapand, prea tacut.
Si iata-ma aici, imbracat in adevar. Pastrand totusi in cuvinte:
Un ideal, un glas, o dorinta.

—Autorul