Telelucrul, ca un nou mod de a lucra prin efectuarea unei activităţi (forme de muncă) flexibile în timp şi la distanţă, utilizând tehnologia informaţională şi comunicaţiile avansate, se concretizează în teleactivităţi şi teleservicii.
În ultimii ani, s-au dezvoltat rapid noi tehnologii informaţionale şi de comunicare, astfel încât în centrul dezbaterilor ştiinţifice, politice şi economice din ultima perioadă a stat apariţia şi dezvoltarea Societăţii Informaţionale, generatoare de noi oportunităţi de muncă dar şi de schimbări esenţiale în ceea ce priveşte natura muncii şi modul de lucru, schimbări comparabile cu cele petrecute în revoluţia industrială.
În acest context, telelucrul a devenit domeniu strategic din punct de vedere teoretic şi practic, deoarece reprezintă o soluţie cu potenţial practic important; se poate dezvolta repede; poate influenţa în bine viaţa multor europeni; este un excelent promotor al noilor procese şi tehnologii avansate; este o componentă a noii revoluţii ştiinţifice şi tehnologice, orientată spre societatea bazată pe informaţie şi cunoaştere.