A trecut un sfert de veac de la declanșarea unui fenomen crucial care a marcat sfârșitul secolului XX: prăbușirea sistemului politic bazat pe ideologia comunistă în Europa. Acest fapt a avut ca deznodământ dispariţia blocului politico- ideologic și militar sovietic, unul din vectorii bipolarismului specific perioadei Războiului rece.

Un astfel de eveniment excepţional a marcat destinul multor personalităţi, comunităţi naţionale sau organizaţii internaţionale contemporane cu faptele petrecute, dar a schimbat radical și conţinutul, fizionomia, sensul, ori viteza unor procese care au dinamizat evoluţiile la nivel european și mondial către era globalizării. Din această perspectivă, este explicabil interesul mediilor știinţifice pentru cunoașterea contextului, cauzelor, factorilor, conţinutului, profunzimii și consecinţelor evenimentelor respective și pentru clarificarea importanţei și locului lor în istorie. Date fiind complexitatea și amploarea fenomenului, specialiști din domenii diverse ale cunoașterii – economiști, politologi, sociologi, istorici etc. – s-au aplecat asupra analizei și evaluarii lor.

În primii ani după prăbușirea sistemului socialist și a regimurilor comuniste din ţările central și est-europene, mediile de presă și liderii politici insistau pe diverse aspecte ale fenomenului, pe care-l caracterizau de pe poziţii partizane, în funcţie de interese partinice.

Concomitent, literatura abunda în detalii, impresii și păreri subiective cu privire la un fapt sau altul, redate în memorii, relatări, interviuri etc. Faptele protagoniștilor erau calificate ca rele sau bune, corecte, incorecte, adevărate sau false.