Cartea de faţă îşi propune să readucă în atenţia celor interesaţi câteva dintre mărturiile celor reţinuţi/arestaţi în Decembrie 1989 la Iaşi, Timişoara şi Bucureşti de către membrii aparatului represiv (Securitate, Miliţie, Armată), să le analizeze şi să stabilească cadrul conceptual ce poate fi aplicat acţiunii de reprimare exercitată de către membrii instituţiilor de forţă ale statului comunist român în timpul Revoluţiei din Decembrie 1989.

Geneza acestei cărţi, a plecat de la necesitatea corijării poziţiei exprimate de către unii cercetătorii ai fenomenului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, majoritatea acestora foști membri ai Securității sau persoane asociate cu această instituție, conform căreia structurile de forţă ale statului (în special cele aparţinând Ministerului de Interne – cu accent asupra Securităţii şi cu eludarea Miliţiei –, dar nelipsind nici cele ale Ministerului Apărării Naţionale) nu s-au implicat în actele de represiune, iar dacă au făcut-o, aceasta s-a realizat în urma ordinelor primite, prin urmare au suficiente motive pentru a se disculpa faţă de crimele comise.