Există în prezent o mare varietate de dispute privind încălzirea globală, atât în discursurile politice și sociale cât și în media populară și ​​literatura științifică, cu privire la natura, cauzele și consecințele încălzirii globale. Principala controversă o reprezintă cauzele creșterii temperaturii medii globale a aerului, evoluând de la mijlocul secolului al XX-lea, dacă această tendință de încălzire este fără precedent sau în cadrul variațiilor climatice normale, dacă omenirea a contribuit semnificativ la aceasta, și dacă există un prag, eventual apropiat de valorile actuale, de unde fenomenul se va desfășura ireversibil, în avalanșă.
Cele mai multe țări din lume sunt părți la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC). Obiectivul final al Convenției este de a împiedica interferența umană periculoasă a sistemului climatic. După cum se precizează în Convenție, acest lucru necesită stabilizarea concentrațiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel în care ecosistemele se pot adapta în mod natural schimbărilor climatice, producția de alimente să nu fie amenințată, și dezvoltarea economică să poată continua într-un mod durabil. Convenția-cadru a fost convenită în 1992, dar emisiile globale au crescut de atunci.
În literatura științifică, există un consens puternic că temperaturile globale ale suprafeței au crescut în ultimele decenii și că tendința este cauzată în principal de emisiile induse de om asupra gazelor cu efect de seră. Niciun organism științific de nivel național sau internațional nu contestă acest punct de vedere. Consensul științific din 2013, menționat în cel de-al cincilea raport de evaluare al IPCC, este că "este extrem de probabil ca influența omului să fi fost cauza dominantă a încălzirii observate de la mijlocul secolului al XX-lea". Academiile naționale de știință au solicitat liderilor mondiali politici de reducere a emisiilor globale.
20.000 oameni de știință din întreaga lume, inclusiv laureați ai Premiului Nobel, au publicat anul acesta o "atenționare către umanitate". În curând va fi prea târziu să evităm o catastrofă, și timpul zboară. Pământul este în mâinile noastre prin activitatea noastră zilnică, și în cele ale instituțiilor guvernamentale. Ne distrugem singuri viitorul dacă nu renunțăm imediat la consumurile inutile. "Prin faptul că nu se ia în considerație creșterea populației, rolul economiilor poluante în creștere, și posibilitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, stimularea energiilor regenerabile, protejarea habitatului, restabilirea ecosistemelor, stoparea poluării, distrugerea biosistemului și limitarea speciilor străine invazive, biosfera noastră este în pericol," cu riscuri foarte mari de a se ajunge la un 'Armaghedon ecologic'.