După titlul și după cuprinderea acestui mic volum, fieșcine va vedea c‑am avut drept model frumoasa nuvelă istorică a domnului C. Negruzzi asupra lui Alexandru Lăpușneanu. Ca orice imitație, încercările mele sunt, negreșit, cu mult mai prejos de acel mic cap d‑operă; în lipsa talentului, m‑am silit cel puțin să păstrez, pre cât s‑a putut, formele și limba Letopisițelor naționale, cu care, în dreptate, se poate lăuda mai vârtos Țara Moldovei; să adun datine, numiri și cuvinte bătrânești, spre a colora aceste două episoduri culese din cronicele vechi. Faptele istorice ale unei țări sau ale unei epoci au totdeauna un interes mai viu când traiul și ideile, obiceiele și graiul de acolo sau de atunci ne sunt cunoscute. Scopul romanțelor istorice este, în parte, d‑a ni le arăta; ăsta este și folosul lor instructiv.