Priveliştea din acest copac înalt este tare frumoasă. Pot să văd somonii cum sar din apa râului. Păsărelele ciripesc şi îşi construiesc cuiburile. Cerul este limpede în dimineaţa asta, după o noapte de ploaie torenţială. Mă numesc Emma, sunt o fată orfană şi am şaisprezece ani. Eu am grijă de patru fraţi. Părinţii noştri au murit în timp ce încercau să ne apere de un balaur şi au fost ucişi pe loc de focul mistuitor al monstrului.

Noaptea trecută nu am avut noroc la vânătoare pentru că din cauza ploii nu am putut vedea nimic. Arcul şi săgeţile mele par să se usuce mai repede decât mine. M-am hotărât să mă duc în sat. Sper ca, cuiva să i se facă milă de mine şi să îmi dea ceva de mâncat.

Când am intrat în sat am văzut un grup mare de oameni adunaţi lângă o tabelă ţinută de un cavaler al regelui. Uniforma sa scumpă îl dădea de gol. M-am îngrămădit printre oameni şi am citit ce scria pe tabelă.

"_ Prinţesa Victoria a fost răpită de vrăjitoarea Amira. Regele oferă o sută de monede din aur drept recompensă pentru cel care o salvează."

Recompensa era suficientă pentru ca să pot asigura hrana fraţilor mei pentru mult timp de acum încolo.

Oare va interveni fratele adolescent al Prinţesei Victoria, Prinţul Edward, în căutarea mea? Sau destinul nostru este de a ne îndrăgosti unul de celălalt în timp ce o salvăm pe surioara sa?