„Copil minune în anii de după al Doilea Război Mondial, adorat de melomani, dar discriminat și marginalizat cu încrâncenare de regimul comunist, Dan Grigore și-a luat revanșa binemeritată abia după 1989. Doar în afara granițelor, în extrem de puținele ieșiri artistice tolerate de culturnici, a putut să strălucească așa cum merită și să fie așezat de criticii internaționali în galeria marilor pianiști. În țară, i s-a făcut dreptate târziu, când zgomotul și furia unei vieți presărate cu piedici se transformaseră pe nesimțite în victorii morale. Vă invit să vă alăturați dimineților pe care le-am petrecut stând de vorbă, să descoperim cu umor, franchețe și detașare angoasele și pasiunile unei vieți, ingredientele reușitei și ale unui destin spectaculos." (Dia Radu)